Încet, foarte încet încep să îmi înving timiditatea cu privire la lucrările mele… și să le scot la lumină.

Vorbeam cu un amic pe chat și mă întreba dacă revoluționez pictura… ei bine nu. Nicidecum. Nici pomeneală. Am vrut să fac o lucrare în maniera vechilor maeștri. Nimic nou. Nimic experimental. Doar golul pe care îl simt eu când trec pe lângă linia aceea de tren. Golul și liniștea  apăsătoare, surdă pe care zăpada o etanșează țiuitor, subliniind absențele.

Lucrarea se numește ”De aici pleacă trenul de Munchen”.

Mai multe imagini pe pagina mea de Facebook.